vineri, 29 august 2014

Amintiri...

    Care este primul vostru contact cu machiajele? Ce amintiri aveti legate de prima trusa de machiaj vazuta? Sau de primul ruj..
  Eu imi amintesc de o trusa de machiaj de-a mamei (pe care oricum n-o prea folosea) care continea ceva nuante sidefate de albastru inchis, verde inchis, gri- argintiu; cred ca era similara celor chinezesti. (baolishi) 
  Cred ca aveam vreo trei ani pe-atunci si nu m-a certat mama cand mi-am bagat degetele prin nuante, ca stia ca nu fac prostii; testam de pe atunci fara sa stiu :)
Si mai avea un ruj, nu-mi amintesc ce nuanta, un fel de rozaliu- rosiatic- vinetiu ceva. Stiu ca mi-a zis ca nu le mai foloseste iar eu mi-am rujat papusa atunci.( apoi a ajuns rapid la gunoi, ca si fardurile de fapt) Am ceva amintiri vagi, dar frumoase pe tema aceasta... Rujul si fardurile miroseau intr-un fel ciudat, incat n-as sti sa le asociez cu ceva anume, dar fratele meu mai mare se distra pe seama mea. Imi explica el mie cum ca fardurile si rujurile sunt facute din carabusi presati si tot felul de insecte colorate - ca, altfel, de unde-atatea culori? Nu stiu daca am fost ingrozita sau amuzata la momentul acela, ca totusi eram copil dar nu ma afectat in nici un fel experienta de atunci. In timp, continua el sa-mi explice cand am mai crescut: ,,Las' ca te vad io cand cresti si mergi la liceu, o sa cheltui o gramada de bani pe farduri.." 
  Pe masura ce am crescut mi se parea o prostie, ceva de prisos, cine ar cumpara ceva mai mult decat o crema, hai un luciu de buze ... ;)
  O alta amintire de prin jurul varstei de 11ani e legata de verisoara mea care pe atunci avea cam 3ani. Eram la ea acasa, toti de-ai casei erau plecati si pentru putin timp ramasesem eu cu ea acasa. Si cum ea era cam neastamparata, nu statea locului, scormonea peste tot ,mi-a venit o idee. Gasise un ruj de-al matusii mele si nu vroia sa-l puna jos. Ce mi-a incoltit mie-n cap? Oricum nu i-l puteam lua fara ceva urlaturi, era un fel de ,,d-nul Goe" in varianta feminina, i-am dat voie sa se joace cu el. I-am dat chiar idei sa-si aplice ,,pe buze" iar ea, din prea mult avant si bucurie si l-a dat pe toata fata. Era rosie toata cand au aparut ai nostrii acasa si nici n-are rost sa descriu, urlete si tentative de explicatii mormaite printre lacrimi. Dar cine statea in umbra si radea pe sub mustata, ca in sfarsit a fost pedepsit ,,d-nul Goe cel rasfatat" ...


   O mica tentativa in legatura cu de-ale machiajului, am avut-o prin clasa a 10-a cu niste farduri stridente, cateva nuante de albastru imi placeau in mod deosebit. Dar cum nu ma atentiona nimeni, iar eu nu stiam mai mult la varsta aceea, aplicam cat de mult, ca doar no, sa se vada bine culoarea :)) Mascara imi era foarte utila, eram prietene la catarama :D asa des o foloseam.
  Tot prin clasa a 10- a m-am trezit la realitate si am renuntat total la farduri. Nici la banchetul din a 12-a n-am pus nimic pe ten in afara de mascara, doar v-am spus, best friends ever ;)
  Daca stau bine si ma gandesc treptat am adaugat in portfard fond de ten de la Giordani, creioane de la Giordani, Avon etc. cu ceva timp dupa liceu.
   Ideea e ca toate am avut momente mai bune sau mai proaste, nimeni nu se naste invatat si toate am plecat din acelasi punct. Unele au avut doar sansa de a-si atinge mai usor visele si de a deveni foarte apreciate pentru munca lor. Sper doar ca la un moment dat sa ajung si eu in acel punct, sau altfel spus pe acel drum- drumul spre succes. Ca doar cum se spune, ,,Cauta sa faci ceea ce-ti place (ce te pasioneaza) si nu va trebui sa mai muncesti vreodata in viata ta." Inspirational nu-i asa? Motivant? Desigur. Dar cu ce pret suntem dispusi sa o luam in directia spre care ne dorim sa ajungem?
  Astept povestioarele voastre, daca va pasioneaza machiajul, care este prima voastra amintire si legata de ce anume?(fard, ruj, mascara, etc)
  Pe data viitoare, 
            Glam kisses, cute dolls!



4 comentarii:

  1. Ce postare draguta :) Foarte interesant. Nu imi amintesc, stiu doar ca imi placeau fardurile foarte mult!

    http://addictedblog24.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru vizita si pentru ca ai avut rabdare sa citesti postarea mea lunga. Ma bucur ca ti-a placut.
      Sper sa ne citim in continuare cu drag!
      Kisses, doll!

      Ștergere
  2. Oh,am atatea amintiri cu fardurile pe care nu aveam voie sa le folosesc :)) .De mica eram pasionata de machiaj si unghii lungi si rosii :)).Dupa ce mami a ascuns fardurile,creioanele de ochi si ojele de mine,am gasit intr-o zi ca prin minune o oja visinie si mi-am pictat pleopele,buzele si bineinteles unghiile :)).Cand m-a vazut mami si bunica nu stiau ce sa faca : sa ma certe sau sa incerce sa ma "demachieze" cat mai bland :)).Bunica credea ca o sa orbesc :)).
    Pupicei :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Totul pentru farduri nu-i asa? Indiferent de context si de improvizatiile necesare. Copiii-s cei mai tari cand vine vorba de inventivitate si nimic nu poate sta in calea lor. Ma bucur ca am trait vremuri frumoase si ce-i drept, ne-am distrat mai mult decat generatia actuala. Si daca nu bunica, cine sa fie ingrijorata pana la exagerare. :))) m-a distrat povestioara ta si ma bucura sa citesc comentarii din partea voastra.
      Kisses, glam nailpolish girl!

      Ștergere