vineri, 7 noiembrie 2014

Cum sa fii mai aproape de copilul tau

     Desigur ca n-o sa va dau sfaturi despre cum sa va cresteti copiii, sau altceva, dar cred ca sunt cateva idei esentiale de amintit. Oricat de educat ai fi, sau de inaintat in varsta si cu experienta vietii, cu siguranta cateva aspecte ne scapa uneori. ( si nu din necunoastere sau nepricepere)
    Din dubla perspectiva, din vremea cand eram copil si acum din cea a unui cadru didactic stiu ca sunt situatii la care trebuie sa fim mai atenti ca niciodata. Acela este momentul cand ,,se formeaza" si e bine sa porneasca ,,cu dreptul in viata".
     1) Pozitia copilului la masa ( cand mananca si cand scrie) 
   Toata lumea este constienta de faptul ca daca nu pastram o pozitie corecta a corpului ( in general) putem avea de-a face cu urmari neplacute. De la dureri de spate- cand spatele nu este ,,drept" pana la probleme cu vederea- cand ochii sunt prea aproape de foaie. ( carti, caiete etc). Analizand aceasta situatie am constatat ca o pozitie a corpului incorecta poate atrage dupa sine si alte consecinte precum: o incredere in sine scazuta (nu este cazul copiilor cu o personalitate debordanta- acestia isi ,,fac loc" in societate destul de usor uneori)
   Sunt cazuri de copii foarte timizi care si pe strada au o pozitie incorecta ( in mers si nu numai)  iar faptul ca nu i se atrage atentia, adanceste anxietatea copilului. (Vorbim despre un copil extrem de timid care spre exemplu, evita majoritatea persoanelor, in preajma carora nu se simte confortabil emotional)
    Desigur ca, vorbind despre anxietate imi vine in minte o cu totul alta idee si voi trece la punctul doi.
    2) Este ideal sa incurajam copilul sa dezvolte prietenii reale, cu alti copii. Sunt cazuri de copii care au un atasament exagerat pentru obiecte gen jucarii si nu orice parinte constientizeaza ca e bine ca, atunci cand vrem sa distragem atentia de la obiect, sa aducem in prim plan ceva. Pe cineva mai exact. Un copil indrumat sa se joace impreuna cu alti copii, va uita de jucaria/ obiectul in cauza si ii va fi mult mai usor in procesul de acomodare.
     3) Presupuse temeri. Deseori, din dorinta de a proteja se poate ajunge in cealalta extrema, aceea de a ,,transmite" propriile temeri. Copiii tind sa preia temerile parintilor (acelea expuse chiar si involuntar) Copiii sunt niste ,,observatori" foarte buni si in mare parte vor copia comportamente. De aceea trebuie sa fim foarte atenti la felul nostru de a ne purta, la propriile reactii.
  In aceeasi masura conteaza si reactia la o simpla cazatura- spre exemplu: un parinte speriat ii va transmite teama/ agitatia copilului. Unul calm si operativ ( pe care il intereseaza sa vizualizeze daca exista o problema si sa gaseasca rapid calea spre solutionarea ei) se va arata calm, incurajand copilul ca totul este in regula. Acel copil se va ridica, si va merge mai departe. Isi va continua activitatea linistit ca acolo, in preajma lui este cineva care ii poarta de grija. Asta proceseaza subconstientul.
    4) Cum procedati atunci cand doi copii, spre exemplu frate si sora, se cearta pentru o jucarie si nici unul nu renunta? Eu as spune ca e bine sa fie avertizati ca, daca nu gasesc un compromis, obiectul li se confisca. Veti fi uimiti de cat de bine ar putea functiona aceasta idee, chiar si la copiii de varste foarte mici.
    Urmatoarele puncte ar fi constat intr-o sinteza a unor idei pe care le-am gasit insirate in niste imagini si nu avea rost sa reproduc acelasi lucru. Lectura placuta! Sunt niste indemnuri frumoase, inspirationale. Imaginile nu imi apartin, dar acolo unde le-am gasit erau deja retransmise, presupun ca este esential mesajul in sine.

   Iar acum, intrebarea mea pentru voi este:
 Cum credeti ca solutionati eficient situatia unui copil ,,mult prea alintat" sa spunem asa? Putem generaliza, m-ar interesa viziunea voastra asupra unei presupuse situatii. (Pe care o puteti crea voi)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu