vineri, 23 octombrie 2015

Post wedding partea a treia

     Mi-e dor sa pierd ore-n sir in cautarea de imagini inspirationale pentru nunta mea...Inca mai surad cu-n zambet ,,nestiut" cand mai depistez cate-o rochie deosebita. Mi-e dor de bucuria pregatirilor, de ziua cand mi-am vazut prima data rochia, de emotia asteptarilor, de ziua cand mi-am schimbat culoarea parului, de ziua cand mi-am facut ,,upgrade" la sandale, de cautarile pantofilor...Mi-e dor de seara de dinaintea nuntii! Unghii facute la ora 12 noaptea, o baie fierbinte pe la 2 dimineata, ziua anterioara fiind prinsa cu pregatirile si decorul la sala...Mi-e dor de zilele/ noptile petrecute cu ochii atintiti in telefon, cautari indelungate dupa ceasul perfect pentru viitorul mire (cadou ce trebuia sa i-l ofer in ziua de dinaintea nuntii- ziua lui de nastere!) De ziua lui, a primit o particica din cadou. Un tricou facut la comanda, ii venea lui G. de minune si s-a gandit ca asta a fost.
   Atat de placut a fost sa-i ofer in dimineata zilei nuntii cadoul propriu-zis! Ochii, abia intredeschisi de somn au exclamat de uimire si apoi timp de un ceas nu s-a mai urnit de la masa pana cand si-a ajustat dimensiunile bratarii ceasului. Mi-a placut zambetul larg, mi-a placut bucuria de pe chipul lui, avea nevoie de ceva in acea dimineata care sa-i lumineze fata, sa se trezeasca efectiv. Apoi continuarea zilei s-a derulat atat de rapid...Abia astazi regret rapiditatea cu care s-a derulat totul, orice e frumos trece mult prea repede si deja mi-e dor... 

E timpul acum ca eu sa fiu o posibila inspiratie prin ideile mele dar refuz sa cred ca a trecut. Acum astept cu nerabdare pozele dar mai cu interes filmarile. Prima parte o gasiti aici 

   Cred ca acum se cade sa va vorbesc despre ordinea pe care o au evenimentele in sufletul meu. Sau poate despre ordinea in care s-au rezolvat lucrurile importante.

    Pantofii.

     M-am gandit destul de mult la ei si totodata nu. Stiam ca nu voi fi mireasa pe tocuri kilometrice, nu aveam nici cea mai mica intentie sa ma autosabotez. Sau sa ma chinui singura fara rost. Dar nu era nici asa de simplu, tocurile mari sunt usor de gasit, pe cand pantofii cu tocuri medii sau balerinii potriviti pentru ce aveam eu nevoie, n-au fost de gasit.

    Un prim cadou au fost niste sandale, lucrate manual, insa o idee cam incomode. Si cu o fundita facuta doar asa, sa fie. Am inlocuit acea funda cu una facuta de mine, noroc cu resturile de dantela de la invitatii. Si am adaugat perlute..apoi pietricele. N-am fost multumita 100% dar s-au dovedit utile undeva dupa ora 23, cand mi-am abandonat rabdarea undeva, pe sub colt de masa. Ce-am abandonat mai exact? Pantofii cumparati in saptamana nuntii, un crem placut, niste pantofi extrem de comozi, din lac. Si poate ca i-as mai fi purtat si pe aceia mult si bine, dar un voal lung, extrem de incomod (greu!) plus trena rochiei, n-au functionat prea bine impreuna. 

UN ALT PROIECT DE TIP ..FA-TI DE LUCRU,,

I-AM MAI MODIFICAT PUTIN, ACESTEA SUNT DOAR PRIMELE POZE


   Am avut pantofi, cu toc gros, mediu si am avut sandale joase, de schimb.




     Buchetul de mireasa si decorul la sala.

     Am stiut cu exactitate cum va arata. Si am lucrat impreuna cu decoratorul, (cumnata mea) mi-a fost drag sa vad multimea de flori cum prinde viata... 



Orhidee, trandafiri albi (si trandafiri portocalii cu orhidee galbene) si dantela. Multa dantela.  Am fost in acea zi sa mai cumparam chiar. Am cumparat doua tipuri de dantela si apoi ajunse acasa, le-am potrivit. Pentru un buchet unic!  Celor care nu ati fost mirese inca, va recomand din tot sufletul, daca va face placere si aveti oportunitatea sa participati la pregatirile pentru buchet si/ sau restul decorului faceti-va timp pentru acest aspect! Este un sentiment unic, atat de placut, sa vezi cum totul prinde culoare sub ochii tai...

IN PROGRESS... 





WORK HARD, PLAY HARD!... STAI SA MAI FAC O POZA!  









IN FORMA FINALA, CU PIETRICELE! 

    Cat despre decorul salii, am vrut ceva simplu. Nu pene de strut (mult prea des utilizate, nu buchete voluminoase de flori care astupa masa efectiv, sau umbresc campul vizual) ceva altfel. Altfel decat se folosesc in zona noastra cel putin. De aceea am ales vioara, ca piesa centrala a mesei- cu un mini buchetel inserat. 


IN TIMPUL DECORARII... 




PAHARELE NOASTRE CU INIMIOARE PE MASA! 







Iar marturiile au fost facute din timp de mama mirelui, trandafiri comestibili lucrati manual, unul cate unul.


INAINTE DE TRANSFORMAREA PE AURIU
   Culoarea nuntii noastre a fost auriu, de la invitatii pana la esarfele de pe scaun, rochia nasei (nimic planificat in acest sens, pure preferinte) servetelele de pe mese, trandafirii marturii din mini- caserole, sau florile portocalii- in tonalitatea perfecta. 


BUCHETUL NASEI. WORK IN.. 

CATEVA FLORI DE PUS IN PIEPT...SE-NTELEGE, ORHIDEEA MIRELUI 

   Aranjamentul floral de la masa noastra a fost initial piesa de decor de pe masina mea, masina miresei. Apoi, ajunsi la sala, au transferat aranjamentul floral in locul destinat, la masa. Dubla utilitate.



 Iubesc trandafirii de cand ma stiu. Insa orhideele...sunt de o perfectiune aparte. De aceea s-au regasit in buchetul meu, al nasei si pe lumanari. Ma repet, dar concluzionez: A fost o placere sa vad florile prinzand aripi sub ochii mei, a fost o binecuvantare. Regret doar ca s-au uscat. De-ar fi fost posibil sa fac ceva în acest sens... Cu orhideele n-a fost sa fie. Sunt mult prea delicate iar eu n-am avut timpul necesar sa ma documentez, le-as fi putut usca? Trandafirii am reusit sa-i usuc. Imi pare rau insa ca nu am acordat mai multa atentie buchetului meu, cred ca as fi putut sa il usuc pastrandu-i forma perfect. Din pacate am luat in calcul un sfat conform caruia buchetul sa stea atarnat cu florile in jos, la intuneric. N-a fost bine. S-au uscat mult mai frumos celelalte flori salvate din aranjamentele de la mese. Trebuia sa scot acele ,,cupe" mici de plastic in care erau puse orhideele din buchetul de mireasa (menite sa le mentina cat de hidratate cu apa la indemana)

   Am reusit sa-mi salvez buchetul de mireasa in proportie de 70% ... Ma gandesc sa pregatesc o mini- etajera, sub forma unei cutii inramate mai exact, in care sa-mi pastrez buchetul, voalul, invitatia de nunta si ceva poze cu noi. Am vazut aceasta idee pusa in practica in multe fotografii (Pinterest, again )si arata extrem de bine. Ma gandesc sa strecor acolo acele cateva scoici aduse ca ,,trofeu" (suvenir) din luna de miere plus o poza reprezentativa. Ar putea fi un proiect grozav. Las acest gand ca o inaugurare pentru atunci cand ne vom muta in casa noua.

   Servetelele de pe mese. Am indoit, am pliat, am innodat la ele impreuna cu decoratorul plus un ajutor. Au iesit perfect, in opinia mea. Au fost exact asa cum mi-am dorit. 







 
   Bijuteriile purtate.

    Nu am purtat nici un fel de coronita pe cap, ar fi fost prea mult pentru mine si nu ma reprezenta in nici un fel. Nu am avut bratari si nici nu am purtat vreun colier. Am purtat cercei din pietricele si cele doua inele recente de la G., alaturi. Se combinau atat de frumos pe acelasi deget incat era ireal sa renunt la vreunul din ele. Cam asta a fost la capitolul bijuterii.





    A inceput frumos...   
dar a continuat... MAGIC! 

                                      

                        Partea a patra, 

                                in curand....

                   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu